marți, 5 iulie 2011

GHIOCEI (I)

Ghiocelul
Autor : Mariana Simionescu
 
                                       Ghiocelul

                                A apărut de sub zăpadă
                                Cu trupul gingaş şi firav,
                                A colindat pădurea toată,
                                Şi s-a oprit la mine-n prag.
                                Încet şi dulce la ureche,
                                Cu glas sfios el mi-a şoptit
                                Că în pădure-i sărbătoare,
                                Că primăvara a venit!
                                Mirată l-am privit cu drag
                                Şi i-am zâmbit copilăreşte,
                                El mi-a făcut discret cu ochiul
                                Şi mi-a şoptit că mă iubeşte.
                      
                                Mi-a spus c-a aşteptat un an
                                La mine-n prag iar să revină,
                                Că-i era tare dor de mine
                                Şi că voia să îmi aducă
                                În sufletul însingurat,
                                O rază caldă şi senină.
                                I-am sărutat atunci petala
                                I-am spus că mi-a fost dor de el
                                Mi-a dat de înţeles îndată
                                Că el era tot... singurel.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu