Myosotis (nu-mă-uita) - Legende și simboluri

Nu-mă-uita (Myosotis) este o plantă ce aparține familiei Boraginaceae cu peste 50 specii erbacee, anuale, bienale sau perene. Este întâlnită  în Europa, Asia, America de Nord și Noua Zeelandă. Crește atât în stare spontană, cât și cultivată. Speciile sălbatice au flori albastre, roze sau albe.
Cuvântul grec ”myosotis” înseamnă ”ureche de șoricel”.
Myosotis era de asemenea numele unei naiade din Antichitate.

Se pare că celălalt   nume – Nu mă uita – vine din limba franceză – Ne m’oubliez pas – întâlnit pentru prima dată în anul 1532, însă, ca sens, numele vine din spațiul german, unde, mulți bărbați au ochii de culoare albastră, iar femeile purtau la piept aceste flori, ca mod de a-și aminti de iubiții lor.
O legendă franceză ne povesteste că un cavaler și doamna sa se plimbau pe malul unui râu. Aplecându-se să culeagă o floare, pentru a o dărui iubitei sale, și-a pierdut echilibrul și a căzut în râu sub geutatea armurii. Înainte de a se îneca el a aruncat floarea către doamna sa strigând: ”Ne m`oubliez pas” (Nu mă uita!)...
Numele florii este același în germană (vergiss mich nicht), în engleză (forget-me-not), în italiană (non-ti-scordar-di-me), în spaniolă (no-me-olvides), și în multe alte limbi: poloneză, daneză, olandeză...
In Franța această floricică este denumită cu diferite nume (gremillet, scorpione), porecle( oreille-de-souris, herbe d`amour) și perifraze poetice amoroase.(aimez-moi, souvenez -vous-de-moi, pensez a moi)...Cel mai utilizat rămâne ”ne-m`oubliez-pas”

O altă legendă ne povesteste că Zâna Florilor dăruise fiecărei flori câte un nume. Și totuși pe una nu a observat-o și aceasta a rămas fără nume. Intr-o zi pe când se plimba pe marginea pârâului a observat o mică floare care plângea ...Zâna s-a mirat dar a aflat că floricica aceea nu primise un nume ca suratele sale. Zâna a consolat-o și i-a promis un nume. Pentru că fusese uitată i-a dat numele.”nu-mă-uita”...

Myosotis-ul  a devenit emblema Societății Alzheimer, și ne invită să nu-i uităm pe bolnavii atinși de această maladie și nici pe cei care îi îngrijesc.
Este de asemenea simbolul Zilei Internaționale a copiilor dispăruți, fixată la 25 mai,  proclamată în 1983 de președintele Statelor Unite, Ronald Reagan.
In 2015, florile de myosotis au fost alese pentru a comemora centenarul genocidului armean, pentru că ele exprimă ”noțiunea amintirii eterne”.

L`Iris

Autor: Robert Desnos

L’iris au bord du rivage
Se reflétait dans l’étang,
Bel iris sauvage
Qui rêves au beau temps.
Iris mes beaux yeux
Tu parfumes les draps blancs,
Iris merveilleux,
Iris au bord de l’étang.

( Chantefleurs, 1944-1945 )

***
Irisul, pe pe mal
Se reflecta în iaz
Frumos iris sălbatic
Care visezi la timpul frumos.
Iris  frumoșii mei ochi
Tu îmbălsămezi cearceafurile albe,
iris minunat.
iris de pe malul iazului.

***

Iriși (III)- Încă o poveste...

Motto:
”L'iris”
Poem de Charles Rouvin

"Près des étangs où la libellule voltige,
Où, dans les soirs d'été, vient se baigner l'oiseau,
On aperçoit l'Iris, qui tremble sur sa tige
Et semble un papillon posé sur un roseau..."

Iris pseudacorus

Datorită valorii sa simbolice în tradiția biblică, irisul este prezent în Imperiul Bizantin, apoi în regatul franc și cel lombard. A intrat în heraldică și  era prezent pe blazoanele multor familii nobiliare.
In Franța ”fleur de lys ” ( o stilizare a irisului ) a devenit simbolul regalității.
Legenda atribue această alegere primului rege francez, Clovis. Se spune că în timpul bătăliei de la Vouillé în 507, regele, urmărit de vizigoții lui Alaric al II-lea prin niște mlaștini,  s-a ascuns după niște tufe mari de stânjenei de baltă (iriși). Victorios și recunoscător, regele a pus floarea de iris ca ornament pe scutul său. El a fost păstrat ca simbol al biruinței de regii carolingieni, ottonieni și capețieni.
Dar abia în timpul lui Ludovic al VII-lea a apărut expresia ”fleur de lys”(floare de crin) iar florille de iris aurii  pe un fond de azur au devenit  însemnul heraldic al regilor Franței.
In realitate ”crinul ”este de fapt un iris (după cum se observă în stilizările ornamentale ale celor două flori ).

Expresia ”fleur de lys” se explică prin faptul că ” lys” era termenul generic folosit  pentru toate plantele herbacee cu flori mari. Există și ipoteza că denumirea florii esta de origină olandeză.
De-a lungul istoriei Franței irisul a rămas un simbol al eroismului și al victoriei. A fost prezent pe stindardul regal până la revoluția din 1789.
Dincolo de magia legendelor, irisul s-a dovedit în timp a fi util atât pentru frumusețe, cât și pentru sănătate.
Iar simbolistica sa s-a îmbogățit și diversificat.
Astfel irisul albastru simbolizează speranța, credința, înțelepciunea.
Irisul alb înseamnă puritate iar irisul mov admirație și gânduri bune...
Irisul galben simbolizează pasiunea și vitejia.

Iriși - legende și simboluri (II)

Irișii (stânjeneii) sunt flori care încântă prin culoare şi prin petalele lor catifelate, delicate ca nişte aripi de fluturi. Au o ținută elegantă și un parfum deosebit. Irișii au o valoare simbolică în numeroase civilizații ale lumii.
Iris ensata
(sau hanashobu – iris japonez)

In Japonia, irisul este un simbol oficial al eroismului, ca și crizantema. Există o legendă care spune că lumea zeilor era foarte populată și foarte mulți dintre aceștia au fost trimisi pe pământ. Printre ei se aflau și zeul Izanagi, și zeița Izanami. Aceasta din urmă a creat mai mulți zei, dar a murit atunci când a creat zeul focului. Deși a făcut tot posibilul pentru a o readuce la viață, Izanagi nu a reușit…Atunci când, dorind să facă baie în apa unui râu, și-a lasat brățările de la mână, acestea s-au transformat în superbe flori de iris.
Numărul mare de picturi și gravuri japoneze reprezentând irisul demonstrează importanța sa în cultura niponă.
 Există în Japonia o Sărbătoare a Irisului și parcuri speciale pentru iriși. Acestei flori i s-au dedicat poeme și piese de teatru.
***
De mii de ani irișii au înflorit în jurul bazinului mediteranian care este ținutul lor de origine. Stilizate pe basoreliefuri egiptene antice, (ca și lotusul), gravate pe bijuterii sau obiecte de cult dedicate zeiței Venus de către greci și romani, prezente de asemenea în culturile orientale, ( la persani, evrei și musulmani ) florile de iris au o simbolistică aparte.
Semnificația lor variază în funcție de culoare. O floare galbenă poartă un simbolism solar, o floare albastră un simbolism oniric, o floare albă un simbolism lunar sau puritate.