Autor: Otilia Cazimir
Nici o floare:
Numai pete mari, de soare...
Dar din frunza cafenie
Putrezită-n umbra rară
Iese-un pui de păpădie
Să mai vadă ce-i pe-afară.
Se întinde drept spre cer
Pe codița lui de gumă.
Dar când vede că nu-i glumă,
Că-i tot brumă
Și-i tot ger -
Își adună pămătuf,
În tecuța-i vătuită,
Pentru-o zi mai potrivită,
Soarele călduț, de puf!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu