Salcia (
Salix ) este un gen de plante din familia
Salicaceae, cuprinzând arbori, arbuști sau subarbuști cu lujeri elastici și frunze căzătoare.Cuprinde circa 350 de specii.
Plantele din genul
salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie. Numele popular de "
salcie" provine în limba română din latinescul
salix.
Genul
Salix este răspândit în întreaga emisferă nordică, fiind întâlnit în principal pe soluri umede, pe malurile râurilor, iazurilor și lacurilor în zonele mai răcoroase.
Una din cele mai cunoscute specii de salcie este
Salix babylonica, așa numita "
salcie plângătoare" ale cărei ramuri atârnă de trunchi, folosită în parcuri și grădini ca plantă ornamentală. A fost poreclita “copacul incantării” sau “copacul suspinului,"
În tradiția occidentală, salcia este un simbol al jalei, doliului si dragostei nefericite
În tradiția iudaică salcia plângătoare este menționată în psalmul în care evreii își deplângeau, la adăpostul sălciilor, soarta amară a captivității în Babilon.
Sălcii plângătoare în Teheran
Salcia este asociată cu elementul apei, cu luna si zeităițle Artemis, Hecate, Ceres, Hera, Persephone, Circe, Mercur, Belili si Belenos.
Salcia mai simbolizează melancolia, moartea, feminitatea, iubirea si vindecarea.
Este și un arbore al visării, intuiției și sentimentelor profunde.
În mod tradițional, salcia un simbol al începerii primăverii, atunci când natura se trezește la viață prin apariția primilor muguri...
De altfel, ramurile de salcie, sfințite în biserică, sunt parte a unei tradiții respectate de creștinii ortodocși cu ocazia Duminecii Floriilor.
Salcia era utilizată în încheierea unor pacte de prietenie si alianțe, dar și în atragerea dragostei, prin adunarea în mici săculeți a frunzelor ei magice.
Combinată cu santalul, salcia era folosită pentru invocarea spiritelor, iar atunci când ramurile îii erau ținute în casă, se spunea că locuința va fi ferită de vrăji și spirite rele. Purtat permanent, lemnul de salcie avea darul de a proteja împotriva temerii de moarte.
Dacă cineva era apăsat de o taină pe care nu o putea destăinui nimănui, el trebuia să se confeseze unei sălcii, ușurându-și astfel sufletul și încredințându-se că secretul sau nu va fi descoperit.
Dacă cineva voia să afle de se va căsători curând, trebuia să arunce, în ajunul Anului Nou, cu un pantof sau cu o cizmă într-o o salcie, de nouă ori la rând; dacă nimerea salcia, avea să se căsătorească în anul respectiv.
