Pentru trandafirul din scaunul împărătesc

Autor:
Lucian Blaga

                                Roz trandafir, frumseţea ta
                                nu m-a cruţat. Din drum m-abat
                                şi mă răsfir, când zmeu - când stea -
                                prin ziua şi prin soarta ta.
                                Roz trandafir, care te-nalţi
                                suprafiresc la albe curţi
                                din scaunul împărătesc,
                                pe lespede în faţa ta
                                şi gândul ar îngenunchea.

                                Sau poate că tu nici nu eşti?
                                Vezi - sufletul mi-e-n cumpănă.
                                O, dac-aş şti, aş căuta,
                                o, dac-aş şti că fiinţă n-ai,
                                aş căuta să-mi înfloreşti
                                aievea-ntruchipându-te,
                                să nu-mi adii ca din poveşti
                                sau din închipuiri de rai.

                                Zmeu tulbure şi amăgit -
                                eu mi-aş stârni grădinile,
                                trimite-mi-aş albinele -
                                din ceara răsăritului
                                cu foi, pleoape, ghimpi pe fir,
                                să te clădească trandafir
                                de la nămiezi la asfinţit.

Rondelul privighetoarei între roze

Autor:
Al.Macedonski 

                                   A nopţii sublimă măiastră
                                   E-ascunsă-ntre roze, şi cântă,
                                   Grădina ce-mi stă sub fereastră

                                   În raze de-argint se-nveşmântă.

                                   O vrajă şi albă ş-albastră
                                   Din ceruri, spre lume s-avântă.
                                   A nopţii sublimă măiastră
                                   E-ascunsă-ntre roze, şi cântă.

                                   Chiar roza ce moare în glastră,
                                   De legile firii înfrântă,
                                   Tresare, în pacea sihastră,
                                   La glasul, cu care-o-nmormântă
                                   A nopţii sublimă măiastră.
 

Legende despre trandafir ( II )

O altă legendă arabă relatează apariția trandafirului galben: profetul Mahomed, aflat departe de casă, presimte ca soția sa, Aisha, nu îi este credincioasă și cere în vis sfatul Arhanghelului Gavriil; acesta îi spune să se întoarcă acasă și să-i ceară soției să arunce din mână obiectul pe care iî are; dacă acesta își va schimba culoarea, atunci va avea dovada necredinței. Aisha și-a întâmpinat soțul cu un buchet de trandafiri albi  care au devenit galbeni atunci când au atins apa lacului în care au fost aruncați.
                                              *
Un mit hindus arata ca doi dintre marii zei s-ar fi certat odată pentru că nu se puteau pune de acord cu privire la cea mai frumoasă floare din lume. Vishnu prefera trandafirul, iar Brahma, care nu văzuse niciodată  un trandafir, prefera lotusul. Când Visnu i-a arătat pentru prima dată un trandafir, rivalul sau a trebuit să fie de acord că nici floarea de lotus nu îl putea întrece.
                                              *
Despre spinii trandafirului, Zarathustra spune ca aceștia sunt invenția diavolească a spiritului răului, Ahriman.
                                              *
In Evul Mediu creștin, cea mai cunoscuta utilizare a trandafirului a fost aceea creată de Papa Leon al IX-lea, în secolul al XI-lea. El a inițiat ceremonia trandafirului auriu, trimis anual unui monarh european ca semn al stimei și rasplată a faptelor apreciate de Sfânta biserică.

.