Nu-mă-uita (Myosotis) este o plantă ce aparține familiei Boraginaceae cu peste 50 specii erbacee, anuale, bienale sau perene. Este întâlnită în Europa, Asia, America de Nord și Noua Zeelandă. Crește atât în stare spontană, cât și cultivată. Speciile sălbatice au flori albastre, roze sau albe.
Cuvântul grec ”myosotis” înseamnă ”ureche de șoricel”.
Myosotis era de asemenea numele unei naiade din Antichitate.
Se pare că celălalt nume – Nu mă uita – vine din limba franceză – Ne m’oubliez pas – întâlnit pentru prima dată în anul 1532, însă, ca sens, numele vine din spațiul german, unde, mulți bărbați au ochii de culoare albastră, iar femeile purtau la piept aceste flori, ca mod de a-și aminti de iubiții lor.
O legendă franceză ne povesteste că un cavaler și doamna sa se plimbau pe malul unui râu. Aplecându-se să culeagă o floare, pentru a o dărui iubitei sale, și-a pierdut echilibrul și a căzut în râu sub geutatea armurii. Înainte de a se îneca el a aruncat floarea către doamna sa strigând: ”Ne m`oubliez pas” (Nu mă uita!)...
Numele florii este același în germană (vergiss mich nicht), în engleză (forget-me-not), în italiană (non-ti-scordar-di-me), în spaniolă (no-me-olvides), și în multe alte limbi: poloneză, daneză, olandeză...
In Franța această floricică este denumită cu diferite nume (gremillet, scorpione), porecle( oreille-de-souris, herbe d`amour) și perifraze poetice amoroase.(aimez-moi, souvenez -vous-de-moi, pensez a moi)...Cel mai utilizat rămâne ”ne-m`oubliez-pas”
Myosotis-ul a devenit emblema Societății Alzheimer, și ne invită să nu-i uităm pe bolnavii atinși de această maladie și nici pe cei care îi îngrijesc.
Este de asemenea simbolul Zilei Internaționale a copiilor dispăruți, fixată la 25 mai, proclamată în 1983 de președintele Statelor Unite, Ronald Reagan.
In 2015, florile de myosotis au fost alese pentru a comemora centenarul genocidului armean, pentru că ele exprimă ”noțiunea amintirii eterne”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu